Aceasta recomandare trebuie corelata cu tipul corpului de iluminat in care se monteaza lampa, pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasa mare prin utilizarea unui corp cu randament luminos mic.
In alegerea lampilor se pot utiliza recomandarile din tabelul 4.2.
Tabelul 4.2. Recomandari privind alegerea lampilor

1 Corpurile de iluminat prevazute cu astfel de lampi au dimensiuni mari pentru a se evita apropierea de generatorul de frecventa inalta astfel incat fenomenele de inductie in corpurile metalice sa nu duca la accidente.
5. ALEGEREA CORPURILOR DE ILUMINAT
5.1. Producatorii de corpuri de iluminat au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:
­ modul de echipare: numar de lampi si puteri nominale ale acestora;
­ pentru aparatele ce au o distributie uniforma in spatiu fluxului luminos, curba de distributie a intensitatii luminoase, pentru o echipare cu o lampa etalon de 1000 lm. Este de prefe­
rat ca aceasta sa fie redata in coordonate polare;
­ pentru aparatele ce au o distributie neuniforma in spatiu a fluxului luminos, curbele de distributie a intensitatii luminoase pentru diferite plane uniform plasate fata de planul de referinta
0­180° (de preferat planele: 45­225°;
90­270°;
135­315°).
polare;
Curbele de distributie a intensitatii luminoase vor fi redate, de preferinta, in coordonate
­ distributia intensitatii luminoase si sub forma tabelara din 5° in 5° (sau din 10° in 10°)
pentru aceleasi plane mentionate mai sus;
­ distributia zonala a fluxului luminos sub forma grafica, pentru situatia in care aparatul este echipat cu lampa etalon (cu fluxul de 1000 lm). Aceasta va fi redata in coordonate carteziene Ø
= f (Ω) sau Ø
= f(α) 1;
1 α
este semiunghiul plan ce corespunde unghiului solid Ω
­ indicii NI, N2, N3, N4 si N5 corespunzatori distributiei zonale a fluxului, conform STAS
11621;
­ randamentul luminos al aparatului;
­ distributia luminantelor in spatiu, sub forma tabelara si sub forma grafica, suprapuse
peste curbele limita de luminanta (conform STAS 6646) atat pentru axa de privire in lungul
corpului cat si pentru axa de privire perpendiculara pe acesta (in cazul corpurilor liniare);
­ valorile factorilor de utilizare. Acestea vor fi date pentru indici ai incaperii cu valoarea minima 0,6 si reflectante pentru plafon, pereti, plan util (de regula cu valori intre 0,8 si 0,1);
­ unghiul de protectie;
­ pozitiile de montare si influenta acestora asupra caracteristicilor aparatului (atunci cand este cazul: lampi cu descarcari etc);
­ dimensiunile geometrice si masa;
­ dispozitivele de prindere: pe plafon, pe perete (de zidarie din caramida, beton, BCA sau din
metal);
­ gradul de protectie la patrunderea corpurilor solide, apei si la socuri mecanice;
­ clasa de protectie antiexploziva, cand este cazul;
pe carcasele corpurilor de iluminat se
va marca vizibil tensiunea de utilizare si puterea maxima a lampilor;
­ caracteristicile echipamentului auxiliar pentru functionarea lampilor din corpul de iluminat cand sunt montate in corpul acestuia: balast, condensator, starter, generator sau convertor de frecventa, igniter etc. Cand aceste echipamente nu se monteaza in aparat se indica conditiile de montare;
­ caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere. Nu se prevad corpuri fara echipament de ameliorare a factorului de putere;
­ caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbatiilor electromagnetice atat asupra altor instalatii (de telefonie, de transmitere a datelor etc.) cat si asupra instalatiilor furnizorului
de energie electrica.
5.2. In alegerea corpurilor de iluminat se tine seama de:
­ distributia fluxului luminos, in emisfera inferioara si respectiv superioara, astfel ca aceasta sa se afle in concordanta cu destinatia incaperii, asa cum se recomanda in tabelul 5.1.;
­ randamentul luminos, recomandandu­se aparate cu randamente cat mai mari;
­ luminanta aparatului, corelata cu pozitia cea mai dezavantajoasa in care s­ar putea afla un observator in incapere;
­ unghiul de protectie, astfel incat in campul vizual al persoanelor din incapere sa se reduca cat mai mult posibil prezenta luminantelor ridicate, pentru a evita fenomenele de orbire fiziologica (directa) si psihologica;
­ gradul de protectie (la patrunderea corpurilor metalice (straine), a apei cat si rezistenta la socurile mecanice) corespunzator mediului in care se monteaza: normal, cu degajari de praf
(bun sau rau combustibil), prezenta umezelii sau apei, prezenta vaporilor corozivi, in atmosfera
potential exploziva etc.

Tabelul 5.1.

5.3. Utilizarea unor sisteme de ventilare sau conditionare intr­o incapere permite utilizarea
unor corpuri de iluminat integrate cu aceste sisteme. Fluxul de aer prin corpul de iluminat va avea
sensul in functie de felul in care se doreste utilizarea caldurii degajata de lampile din acestea: de a
fi evacuata sau utilizata in incapere.
5.4. Lampile din corpurile de iluminat integrate in sistemele de ventilare/climatizare au o eficacitate luminoasa cu cea. 10% mai mare decat cele utilizate normal, prin reducerea depunerilor de praf, si a temperaturii lampii.
5.5. Corpurile de iluminat din incaperile pentru bai, grupuri sanitare etc, se aleg conform prevederilor din Normativul I­7.
5.6. In incaperile cu aglomerari de persoane se prevad corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (Co) sau greu combustibile de clasa CA2a (Ci).
5.7. In incaperile in care exista degajari de praf, scame sau fibre combustibile (din clasa AE5
(PC)) se prevad corpuri de iluminat la care temperatura pe suprafata lor exterioara nu depaseste
200°C.
5.8. Corpurile de iluminat ce se monteaza in spatii de depozitare a materialelor combustibile vor fi prevazute cu gratar de protectie si rezistente la socuri mecanice.
5.9. In spatiile cu atmosfere potential explozive corpurile de iluminat si aparatura aferenta sistemelor de iluminat se aleg conform normelor in vigoare, SR­EN 50.014 si SR­CEI 61.241.
6. SISTEME SI INSTALAŢII DE ILUMINAT
6.1. Sistemele de iluminat constituie ansamblul format din elementele luminotehnice
(lampi si corpuri de iluminat), arhitecturale (pereti, tavan) si tehnologice (puncte de lucru,
destinatie, sarcini vizuale, echipamente ale altor instalatii etc.) ale unei incaperi cu rolul de a
asigura, cel putin, conditiile de confort luminos in conformitate cu destinatia si activitatile
importante din incapere.
6.2. In toate incaperile (de lucru, de depozitare, de trecere etc.) se prevad sisteme de iluminat normal adecvate.
6.3. Sistemele de iluminat de siguranta se prevad in conformitate cu recomandarile din
Normativul NP I 7­2002.
6.4. Sistemul pentru iluminatul artificial normal dintr­o incapere se proiecteaza in concordanta cu sistemul de iluminat natural al acesteia pentru utilizarea lor in paralel (in completare) cat mai mult timp din durata zilei.
6.5. Instalatiile de iluminat se concep astfel incat sa poata realiza:
­ iluminatul sectorizat astfel incat acesta sa poata functiona in completarea iluminatului
natural (iluminat integrat);
­ variatia fluxului luminos pentru obtinerea unui nivel de iluminare corespunzator
tipului de activitate, atunci cand in incapere se desfasoara mai multe feluri de activitati ce
necesita niveluri de iluminare diferite;
­ economisirea energiei electrice prin utilizarea iluminatului integrat, fara a diminua conditiile cantitative si calitative corespunzatoare mediului luminos din incapere;
­ mobilitate in modificarea pozitiilor de amplasare a corpurilor de iluminat, ori de cate ori
se schimba destinatia incaperii sau sarcina vizuala.
6.6. Instalatiile aferente sistemelor de iluminat se proiecteaza astfel incat sa se asigure respectarea cerintelor de calitate prevazute de L10/1995.
6.7. Sistemele de prindere ale corpurilor de iluminat se dimensioneaza astfel incat sa poata sustine o masa de 5 ori mai mare decat cea a corpului (sau corpurilor atunci cand acestea sunt montate in baterii de corpuri) dar nu mai putin de 10 kg (pentru fiecare corp).
6.8. Sistemele de actionare se dimensioneaza astfel incat la deconectare arcul electric sa fie rupt in siguranta.
6.9. Sistemele de protectie la supra sarcina si scurtcircuit se dimensioneaza astfel incat sa ofere siguranta in functionare: stabilitate termica si selectivitate in protectie.
6.10. Inaltimea de montaj1 a corpurilor de iluminat montate la plafon (sau pe elemente
de constructie orizontale) este mai mare de 2,5 m. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in
cladirile de locuit.
1 Distanta de la pardoseala la planul limita inferior al corpurilor de iluminat
6.11. Corpurile de iluminat montate pe elementele de constructie verticale (pereti, stalpi) se pot monta la orice cota. Daca au corpul metalic si sunt montate sub 2,5 m, se leaga la conductorul de protectie (PE) si vor fi de clasa II de protectie. Fac exceptie corpurile de
iluminat montate in cladirile de locuit.
6.12. Tijele sau alte sisteme de suspendare se aleg astfel incat corpurile de iluminat sa ramana fixe in planul de montare. Sa nu oscileze in conditii normale de functionare.
6.13. Conductorul de faza necesar alimentarii corpului de iluminat trece obligatoriu prin intreruptor sau intreruptoare dupa caz.
6.14. Corpurile de iluminat si sistemele de iluminat aferente se aleg cu gradul de protectie adecvat mediului in care se monteaza.
6.15. Pe circuitele de alimentare ale corpurilor de iluminat se prevad echipamente cu protectie diferentiala conform Normativului NP I 7­2002.
6.16. Actionarea sistemelor de iluminat se face astfel incat acestea sa poata fi puse in functiune pe siruri paralele cu peretele vitrat sau cu ferestrele, pentru a permite o integrare usoara
cu iluminatul natural.
7. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NORMAL
7.1. Iluminatul artificial se prevede in toate incaperile locurile si spatiile din interiorul cladirilor in care se desfasoara activitati sau se pot afla persoane, atunci cand lumina naturala lipseste sau aceasta este sub valorile recomandate in Anexa 2.
7.2. La proiectarea sistemelor de iluminat se respecta cerintele cantitative si calitative necesare pentru realizarea mediului luminos si mentionate in cap. 3.
7.3. Pentru situatiile in care nivelurile de iluminare nu sunt nominalizate in prezentul normativ (Anexa 2) acestea se pot stabili pe baza recomandarilor din STAS 6646/2 sau prin asimilarea cu destinatii, activitati sau sarcini vizuale similare din prezentul normativ.
In functie de destinatia si tipul sarcinii vizuale, se poate alege nivelul iluminarii medii pe planul util (sau efectiv de lucru) folosind si recomandarile din tabelul 7.1.

Tabelul 7.1.

1 Prima dintre valori are caracter de valoare minima posibila. A doua valoare este recomandata pentru marea majoritate a situatiilor. A treia valoare se adopta atunci cand se urmareste obtinerea unui mediu luminos cu un confort sporit.
2 Pentru zonele de circulatie valoarea nivelului de iluminare se va alege in corelatie cu iluminarile recomandate pentru incaperile de munca ce comunica cu acestea.
7.4. Iluminatul general se realizeaza printr­o distributie uniforma a corpurilor de iluminat pe plafonul incaperii astfel incat sa se realizeze uniformitatea iluminarii atat pe planul util, cat si pe suprafetele efective de lucru (v. cap. 3.).
7.5. De regula, in calculul iluminatului general planul util este paralel cu pardoseala la o distanta ce variaza de la 0 m la 1,0 m. Aceasta poate ocupa intreaga suprafata sau o parte din aceasta .
Delimitarea cat mai corecta a planului util permite realizarea unui sistem de iluminat
functional si economic din punct de vedere energetic.
7.6. Iluminatul general se poate realiza si cu amplasari asimetrice ale corpurilor de iluminat , cu conditia respectarii iluminarii medii si uniformitatii iluminarilor in planul util.

7.7. In proiectarea sistemului de iluminat se tine seama si de conditiile reale de amplasare
a corpurilor de iluminat:
­ cand plafonul este divizat in casete, mai ales cand acestea au dimensiuni mici;
­ cand grinzile (grinzisoarele) sunt aparente;
­ prezenta la plafon a unor luminatoare;
­ prezenta unor utilaje mari, tuburi sau canale tehnologice etc;
­ prezenta unor mobile inalte sau elemente de separare a zonelor de lucru din planul util
ce pot obtura fluxul luminos;
­ posibilitatile de acces la corpurile de iluminat atat pentru montare dar mai ales pentru
intretinere si reparatie, pentru ca aceste operatii sa nu ajunga foarte costisitoare.
7.8. Toate aparatele si echipamentele pentru sistemele si instalatiile de iluminat trebuie sa fie omologate si agrementate tehnic.
7.9. Proiectarea sistemului de iluminat dintr­o incapere va urmari urmatoarele etape:
1) Identificarea destinatiei incaperii, activitatile de baza din acestea si sarcinile vizuale ce
le corespund.
2) In functie de elementele de la punctul 1 se stabilesc:
­ nivelul iluminarii medii (Anexa 2 pentru iluminatul normal si Anexa 3 pentru
iluminatul de siguranta);
­ inaltimea planului util pe care trebuie realizata iluminarea medie si
uniformitatea acesteia;
­ indicele de redare a culorilor de catre lampile sistemului de iluminat;
­ indicele UGRL corespunzator destinatiei (optional pana la definitivarea standardului privind calculul acestuia).
3) Se identifica, din planurile de arhitectura:
­ dimensiunile geometrice ale incaperii;
­ reflectantele: plafonului, peretilor si planului util;
­ inaltimea de montare a corpurilor de iluminat tinand seama de conditiile reale de
montare ( vezi pct. 7.7.).
4) Se aleg:
­ lampile pentru sistemul de iluminat, respectand recomandarile mentionate in
cap.4;
­ corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat, respectand recomandarile
mentionate in cap. 5.
5) Se stabileste factorul de mentinere pentru sistemul de iluminat (STAS 6646) in functie
de:
­ tipul surselor de lumina (punctuale sau liniare);
­ degajarea de praf din incapere;
­ durata intre doua curatiri consecutive ale corpurilor de iluminat.
6) Se calculeaza fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat. Aceasta se poate
face printr­o metoda globala:
­ metoda factorului de utilizare1 sau
­ metoda reflexiilor multiple (STAS 11621).
7) Se stabileste numarul de corpuri de iluminat al sistemului, cunoscand fluxul luminos necesar, fluxul unei lampi si numarul de lampi cu care se echipeaza corpul.
Acesta se stabileste astfel incat fluxul real al sistemului sa fie mai mare decat cel necesar pentru ca iluminarea medie reala sa depaseasca iluminarea medie de calcul, aceasta avand caracterul de iluminare minima. Pot fi admise si diferente negative (max. ­ 5%) atunci cand iluminarea medie depaseste 400 lx.
8) Se fixeaza pozitia corpurilor de iluminat pe plafon.
1 Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat, reflectantele plafonului, peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat.
9) Se verifica parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat determinat utilizand metoda
punct cu punct pentru calculul iluminarilor dir ecte punctuale si medii (pe planul ut il, pereti
si plafo n) si metoda reflexilor multiple pentru calculul iluminarilor medii reflectate (pe planul util, pereti si plafon)1.
Verificarea cantitativa se face prin calculul:
­ iluminari medii pe planul util, ca media arit met ica a iluminarilor punctuale din
planul util;
­ uniformitatii iluminarii pe planul util, ca raportul dintre iluminarea minima si cea
medie;
­ uniformitatii iluminarii pe planurile efective de lucru aflate in planul util, atunci
cand se cunosc pozitiile acestora. Cand nu se cunosc pozitiile lor, acestea pot fi sugerate
tehnologului oferindu­i o harta cu zonele de egala iluminare (izolux) din planul util.
10) Se verifica parametrii calitativi ai sistemului de iluminat:
­ prin metoda curbelor limit a de luminanta (STAS 66462)

• hidroizolatii terase , hidroizolatii fundatii
  Bucuresti, , BUCURESTI
  Conduraru Grup executa lucrari de hidroizolatii,
  02-27-2010
• hidroizolatii
  Bucuresti, , BUCURESTI
  Conduraru Grup executa lucrari de hidroizolatii ,
  02-27-2010
• Piscine ecologice si gadgeturi acvaristice.
  , , Constanta
  NOU in Romania. Proiectam si construim piscine
  01-27-2010
• DIAVOLINA
  , , BUCURESTI
  Produse ecologice pentru: - intretinere fose,
  04-07-2009
• ATROM IMPEX
  , , Maramures
  Firma distribuitoare de capsatoare pneumatice
  04-07-2009

• AD SCHELE Schele electrice
  , , BUCURESTI
  IMPORTATOR / FURNIZOR DE SCHELE ELECTRICE
  (1194 Vizite de la 11-24-2008)
• PZGZ Construct
  , , BUCURESTI
  Firma executa la preturi fara concurenta
  (1042 Vizite de la 11-20-2008)
• AB Confectii Metalice
  , , BUCURESTI
  SC AB SRL confectii metalice realizate din otel
  (857 Vizite de la 11-24-2008)
• AM VIMAR IMPEX Tamplarie PVC
  , , BUCURESTI
  Produce comercializeaza si monteaza TAMPLARIE DIN
  (720 Vizite de la 11-24-2008)
• ECODRILL CONSTRUCT
  , , BUCURESTI
  FORAJE,LUCRARI SPECIALE IN
  (679 Vizite de la 11-24-2008)